Exista limbi pe planeta unde exista o chestie numita pronume de politete si printre ele se afla si limba Romana.Din considerente care probabil ar putea face obiectul unui studiu, incepem tot mai mult sa uitam treaba asta. Uitam, mai cu seama pe facebook, cum e sa comunicam civilizat. Politica si televiziunea cu certitudine incurajeaza acest fenomen in care daca nu ne adresam unii altora cu “man” “dude”, “brother” “ba” nu suntem suficient de cool. Ne injuram unii pe ceilalti fara sa ne cunostem si incercam sa ne impunem punctul de vedere nu prin fapte si discurs logic ci prin violenta limbajului si lipsa de respect.
Cati dintre instructori nu s-au confrunat cu persoane de genul:
”Salut, tu esti instructorul? “
“da eu sunt. Cu ce va pot ajuta?
“Am auzit ca aici se face xxxx stil si vreau sa ma uit sa vad cum si ce faceti”
Hmmm” e ok…luati loc va rog” … dupa care el se uita in jur, vede o banca, stramba din nas dupa care provirea ii cade pe scaunul confortabil care in mod evident pentru toata lumea este al instructorului si se arunca in el. Nu inainte insa de a se duce incaltat pana la sac sau alte intrumente de antrenament sa dea un pic in ele de proba.
Inlocuiti sala de sport cu o firma de sa zicem IT si imaginati-va aceeasi situatie in care un client intra in biroul managerului si se comporta la fel.
Facebook reprezinta o platforma in care ne tragem de sireturi fara a ne cunoaste personal punand un semn de egalitate intre toti.
“Salut, am vazut ca practici xxxx stil”.
“Da e adevarat.”Pot sa va ajut cu ceva?
Poti sa imi zici ce parere ai de xyz din orasul abc ? E bun sau nu?
…..
Unde ai sala? Cat e de departe de mine? Cat costa? E scump da mai ieftin nu poti?
Domnilor instructori, practicanti avansati si incepatori. UFC si altele sunt promotii create pentru a produce bani si unde luptatorii se injura ca la usa cortului ininte de meci, din considerente de publicitate mai ales. Intrebarea mea este daca aceea este lumea in care vrem sa traim, in care violenta limbajului si lipsa de respect fata de alta fiinta umana este prevalenta? Nu am nimic impotriva MMA sa nu fiu inteles gresit. Am insa o problema cu lipsa de respect elementar pe care ar trebui sa ne-o acordam unul altuia. Doar pentru ca cineva are alta viziune, intelege lucrurile altfel sau nu este de acord cu mine nu e un motiv sa il injur sau denigrez. Artele martiale ar trebui sa reflecte un anumit nivel de respect reciproc pentru ca pana la urma indiferent ce cale urmam suntem practic pe acelasi drum. Fiecare face exact ceea ce ii place si exista loc pentru toata lumea deci nu ar trebui sa ne atacam reciproc folosind sintagme din familia “ ce facem noi e bun ce fac ceilalti e rau”.
Stimati incepatori, cand va dresati instructorului cu “ba” , tot ce faceti de fapt este puneti un semn de egal intre voi si el. O sala de arte martiale nu este republica democratica si trebuie sa intelegeti, oricat de greu ar fi ca nu vi se cuvine nimic. Plata cotizatiei lunare va da doar acces la sala si atat. Atitudinea voastra va duce la acumulare de cunostinte sau nu. Sunt curios daca la o intalnire de afaceri tot cu “ba” va veti adresa. Intelegeti de asemen ca instructorul, indiferent daca va place sau nu ce face, a investit timp, bani, energie si sange pentru a acumula cunostitele pe care le are. Este un privilegiu si nu un drept, sa aveti acces la aceste cunostinte care va pot face mai buni. Intelegeti ca ceea ce vedeti pe youtube nu este tot ceea ce un instructor va poate invata. Daca ar fi asa nu s-ar percepe sume de 100-150 euro pe ora personala. Nu cunosc nici un intructor/maestru adevarat care sa isi fi pus TOATE cunostintele pe youtube. Youtube oferea informatie insa nu cunostere. Tratand instructorul de la egal la egal va blocati singuri calea spre progres.
Revenind la facebook unde toti suntem egali, este interesant de constatat felul in care de adresam unul altuia intr-un mod evident lipsit de respect. Doar pentru ca sunteti in lista de prieteni a lui Ion Tiriac nu va da dreptul sa va adresati cu “Ba Ioane vreau si eu sa fac tenis”. Incurajez practicatii de arte martiale sa devina cool folosind pronumele de politete cand se adreseaza unei persoane pe care nu o cunosc personal. Respectati pe altii si veti fi respectati si ajutati. Tratand instructorul de la egal la egal nu conteaza prea mult pentru el insa pentru voi, ca incepatori poate face diferenta intre a invata ceva sau nu. Evident in masura in care a invata este mai important decat un boost pentru ego.
Foarte bine punctat. Aș mai adăuga doar o scurtă observație.
Respectul – deși se exprimă (și) prin formalități – nu e o formalitate și nu constă (doar) într-un set de forme și protocoale. Acestea sunt doar aspectele lui sociale. Respectul e în primul rând o atitudine de viață, un mod de a te poziționa în raport cu lumea. O formă de autoevaluare și un exercițiu de autocunoaștere prin modestie. Asta la modul general. Cine trece prin viață fără respect față de lumea în care trăiește, trece degeaba.
În relația cu un maestru/instructor/educator din orice domeniu, respectul capătă o valență suplimentară: este o condiție ESENȚIALĂ a învățării. Absența lui face imposibil orice proces educativ și inutilă orice încercare de a învăța. Mai mult, aș zice că încercarea, tentativa de a învăța ceva e falsificată, chiar nulă din start în lipsa respectului. Când tratezi orice dascăl de pe o poziție (intenționat – și ca atare fals) egală și refuzi să te poziționezi în postura învățăcelului, ce mai aștepți să înveți? Respectul, mai mult decât simțurile, e poarta prin care intră învățătura. Accepți lucruri pe care nu le înțelegi, doar pentru că le spune maestrul. Faci lucruri a căror utilitate n-o vezi (deocamdată) doar pentru că ți le cere maestrul. Îți lași viața (și o bună parte din viitor) în mâinile lui, din încredere și respect. Respectul condiționează încrederea și ascultarea, și e mai durabil decât ele. Și niciun exemplu nu e mai evocator în privința asta decât să vezi un elev care și-a depășit maestrul, înclinându-se și vorbindu-i cu același respect ca pe vremea când îi era proapsăt ucenic. E o formă de măreție aici, exprimată prin umilința aceea aparentă.
….Dar ce să priceapă din asta mitocanul care intră într-un sanctuar al învățării doar ca să poată povesti după ce iese că s-a bătut pe burtă cu maestrul, sau chiar că i-a dat două-trei idei geniale despre cum să-și facă treaba?